Kate is back in bussiness!

Au trecut cateva zile de cand tot priposesc ca o bolnava fara vindecare prin casa.

Astazi pot admite ca ma simt mai bine. Nu stiu daca si-or fi facut efectul pastilele si recomandarile naturiste ale medicului, dar eu simt ca pur si simplu invii.

De dimineata m-am trezit cu chef de treaba si activitate. Vreau sa ma simt utila, sa fiu activa.

In conditiile in care nu pot iesi din casa alte cateva zile trebuie sa imi gasesc o modalitate de a ma distrage de la melacolie si visare, alta decat lumea virtuala.

In plus, si soarele astazi m-a vizitat si mi-a imprumutat prin razele sale un sprint de vitalitate de care doresc sa profit la maxim.

Asadar mi-am facut un plan de „bataie” pentru 2-3 zile ce consta in:

  • Curatenie generala prin casa;
  • Planuri diy pentru interior;
  • Un antrenament pentru a-mi reintra in forma. Nu am pus grasime sau kg in plus, dar asta nu inseamna ca nu pot sa imi reimbunatatesc pozitia si nu pot lucra la talie;
  • Sa fiu o bloggerita activa; Asta inseamna sa postez macar un articol pe zi, si sa va citesc pe voi, dragi colegi bloggeri;
  • Sa ma rasfat si sa am mai multa grija de mine;
  • Sa merg la interviuri pentru cand o sa imi revin in totalitate.

Asadar, vindecarea mea se afla doar la cateva zile distanta, si pentru a-mi reveni complet voi respecta acest plan cu strictete.

In final vreau sa va multumesc pentru sfaturile si cuvintele frumoase pe care mi le-ati daruit la postarea Ce se intampla cu mine? , si ca ati fost alaturi de mine in acele momente neoportune.

O saptamana minunata va doresc, oameni frumosi! 🙂

English version

It’s been a few days since I’ve been putting myself in bed, at home like a sick man.

Today I can admit that I feel better. I do not know if the physician’s pills and physician’s recommendations were effective, but I just feel like resurrected. From the morning I woke up with a lot of work and activity in my head. I want to feel good, to be active.

Since I can not get out of the house for a few more days, I have to find a way to distract me from melancholy and dreams.

In addition, the sun today visited and borrowed through its rays a sprint of vitality that I want to make the most of.

So I made a „beating” plan for 2-3 days that consists of:

  • General cleaning through the house;
  • DIY interior plans;
  • A workout to re-enter in my shape. I did not put fat or kg extra, but that does not mean that I can not reshuffle my position and can not work at my waist;
  • Be an active blogger; That means posting an article a day, and reading you, dear colleagues bloggers;
  • To spoil me and take more care of me;
    – 
    Go to interviews when I’m totally back.

So, my healing is only a few days away, and to fully return, I will respect this plan strictly.

Finally, I want to thank you for the nice tips and words you gave me in posting. What’s wrong with me? , and that you were with me in those unapproachable moments.

Have a wonderful week beautiful people! 🙂

Energy-like-the-Biblical-grain__quotes-by-Hosea-Ballou-20-612x612

De la 22 la 23, am mai imbatranit cu un an!/ From 22 to 23, I got older!

Buna ziua dragilor! Imi cer scuze din suflet ca nu am mai avut postari recente.

Am avut niste zile foarte incarcate si timpul nu mi-a permis sa imi mai astern gandurile si emotiile aici, in lumea Catalinei sau in Katherine’s world, cum ii mai zic eu.

Unul dintre faptele care, pe mine m-au marcat este inaintarea in varsta. Saptamana aceasta, pe 6 septembrie am implinit 23 de ani!

Pe data de 6 septembrie, in 1995, intr-o zi ploioasa de toamna la maternitatea din Falticeni, judetul Suceava, o oarecare graviduta, pe numele Georgeta a nascut o fetita de 3.200 kg cu nota 10, pe numele de Mariana Catalina.

Acea fetita eram eu, si retraiesc in fiecare an momentele venirii mele pe lume, alaturi de mama mea.

„Cataalinoo, daca ai sti tu… . Ziua in care te-am nascut, si acum o tin minte! La ora 4 si jumatate dimineata te-am nascut, imi relateaza ea cu lacrimi in ochi si privirea tintuita in pamant.

Asistentele nici macar nu ma bagau in seama, erau reci si nesimtite. Simteam ca imi dau duhul acolo pe scaun, in timp ce alte femei nasteau usor si rapid.

Incepand cu ora 5 dupa masa pana la 4 dimineata am asteptat sa vii pe lume. M-ai lovit cu picioarele si erai agitata, voiai sa vii cu orice pret. Si eu voiam, ca nu mai suportam durerea.

Am plans pe holuri, am tipat din toti rarunchii dar degeaba. Calmantele erau scumpe, si la fel si bunatatea personalului maternitatii.

Dimineata, pe la 4 jumatate ai aparut in aceasta lume nebuna, galagioasa si agitata. Plangeai din tot sufletul dar nu auzeam, eram surda la zgomot, durere si cele din jurul meu, te vedeam doar pe tine… .”

Nu ai cum sa nu asculti, sau sa nu te sensibilizezi la momente ca acestea. Povestea unei mame, indiferent de dialect sau accent ramane in suflet, o traiesti odata cu ea, mai ales daca este vorba despre nasterea ta.

Acum in pragul tineretii, la varsta de 23 de ani simt ca sunt implinita. Am o familie frumoasa, parinti dedicati si iubitori, persoane ce ar da orice sa ma stie fericita si satisfacuta. Am reusit sa imi finalizez studiile si acum lucrez in domeniul studiat de mine, Ingineria Alimentara.

Acum simt ca merg in viata pe calea dreapta si ca in viitor lucrurile vor merge inspre bine, ca si acum. Le multumesc parintilor pentru buna educatie, si pentru buna crestere, sotului meu pentru rabdare si afectiune, si tuturor prietenilor si cunostintelor ce sunt alaturi de mine pentru momentele frumoase petrecute impreuna; Va multumesc pentru ca ati facut sa infloresc in toti acesti ani, si nu sa imbatranesc!

English Version

Hello my dearest ones! I apologize for not having posted recent posts.

I had some very busy days and time did not allow me to put my thoughts and emotions back here, in the Catalina world or in Katherine’s world, as I call it.

One of the facts that I have marked is the aging. This week, on September 6, I turned 23!

On September 6, 1995, on a rainy day at the maternity hospital in Falticeni, Suceava County, somewhat pregnant, on the name of Georgeta, she gave birth to a girl of 3,200 kg with the 10th grade, Mariana Catalina.

That little girl was me, and I retreat every year the moments of my coming to the world with my mother.

„Cataalinoo, if you just knew … The day I gave birth to you, even now I remember it! At 4am, I give birth to you, said my mother with tears in her eyes gazing at the ground.

The nurses did not even notice me, they were cold and jerks. I felt like I was giving the spirit there in the chair, while other women were giving birth fast and easy.

Starting at 5 o’clock in the evening until 4 o’clock in the morning, I expected you to come into the world. You hit me with your feet and you were agitated, you wanted to come at any price. And I wanted it too, I could not bear the pain anymore.

I cried in hallways, I shouted but in vain. The painkillers were expensive, and so was the goodness of the maternity staff.

In the morning, at about four-thirty you appeared in this mad and agitated world. You were crying but I did not hear, I was deaf to the noise, the pain and those around me, I was just seeing you … ”

There’s no way you can not listen, or not be aware of at times like these. The story of a mother, regardless of dialect or accent remains in your heart, you live with her, especially if it is your own birth.

Now at the brink of my youth, at the age of 23, I feel like I am fulfilled. I have a beautiful family, devoted and loving parents, people who would give anything to see me happy and satisfied. I’ve been able to finalize my studies, and now I’m working in the field I’m studying, Food Engineering.

Now I feel like I’m living in the right path, and in the future things will go well, as they are now. I thank my parents for the good education and wisdom, my husband for patience and affection and all the friends and acquaintances that are with me for the beautiful moments spent together; Thank you for making me bloom all these years and not getting older!

10955533_1419678961679278_7428435501461202911_n

Banii in bataia vantului/ Money in the wind

Ma gandeam astazi la un lucru banal, putin observat de noi toti.

Indiferent ce limba ai vorbi, banii au acelasi inteles si vorbesc mai bine decat oricine sau orice.

Situatia tragicomica aici, este ca de obicei persoanele ce au bani nu detin fericirea, si sunt fiinte dificil de perceput, complexe in timp ce persoanele ce NU au banii detin fericirea suprema, bucurandu-se de lucrurile mici; sunt fiinte simple, usor de inteles, transparente.

Avem nenumarate visuri, ne dorim lucruri scumpe, si muncim atat de mult pentru a ajunge undeva.

De foarte multe ori drumul inspre succes este pavat cu costuri neprevazute, banii zburand pe fereastra inainte de a fi ajuns la destinatie, la visul neindeplinit.

rawpixel-741658-unsplash

(Sursa fotografiei – Unsplash)

Trudim din zi si pana in noapte pentru a ne asigura salariul de maine deoarece asa am fost invatati; asa am vazut la parintii nostri… am simtit oboseala din ochi si neputinta din trupul lor istovit, am atins firicelele subtiri de sudoare de la tamplele imbatranite de vreme si am decis ca si noi vom da tot ce avem, ca si ei. Dar totusi diferit, sperand la o munca mai usoara si simpla.

Rulajul banilor este uimitor. Citim pe fetele bancnotelor nume mari ce au insemnat ceva pentru poporul din care provenim, insa nu deosebim si persoana ce a trudit sa ii obtina ca mai apoi sa ii trimita mai departe.

Din jobul de casier practicat in urma cu cativa ani am inteles ca banii sunt instrumente murdare de lucru, ca indiferent cati bani or sa imi treaca prin mana niciodata nu o sa ii posed, si ca niciodata nu or sa ramana la mine sau ca o sa imi confere vreo valoare.

La sfarsitul zilei realizez ca banii primiti nu o sa se masoare niciodata cu munca depusa, si ca toata aceasta harababura, tot acest rulaj al banilor nu o sa ia sfarsit niciodata.

Important este sa stii ca muncesti pentru tine in primul rand, pentru familie si cei dragi, si la final pentru bani. La urma urmei, fericirea sta in lucrurile marunte ce nu pot fi cumparate, in zambete si fericire, in iubire si sinceritate.

In cele 4 scanduri prinse in cuie nu vom lua niciodata nimic cu noi, indiferent cata avere si bani acumulam in decursul vietii.

Asadar dragi prieteni si dragi cititori, haideti sa strangem cu totii in aceasta scurta calatorie denumita viata mai multe suflete oneste, mai multe fapte bune si mai putini bani.

English version

I was thinking today of a trivial thing, a little noticeable to us all.

No matter what language you speak, money has the same meaning and speaks better than anyone or anything.

The tragicomic situation here is that people who have money do not usually have happiness, and they are difficult to perceive, complex while those who DO NOT have money have the ultimate happiness, enjoying little things; are simple, easy to understand, transparent beings.

We have countless dreams, we want expensive things, and we work so hard to get somewhere.

Very often the road to success is paved with unexpected costs, the money fleeing on the window before it arrives at the destination, to the unfulfilled dream.

We work day and night to get our salary tomorrow because that’s how we were taught; that’s how we saw at our parents… the way we felt the fatigue in the eyes and the helplessness of their exhausted body, we touched the thin strands of sweat from the aged forehead and we decided we would give everything we had as well. But still different, hoping for a simpler and easier job.

The money turnover is amazing. We read on the faces of banknotes big names that meant something for the people from where we come from, but we do not distinguish the person who worked hard to get them in order to send them further.
john-moeses-bauan-601691-unsplash(Photo source – Unsplash)

From the cashier job that I was doing a few years ago, I understood that money are dirty work tools, and that no matter how much money would pass through my hand, I would never have them, and that they would never stay with me and that it won’t give me any value.

At the end of the day I realize that the money you receive will never be measured by the work you’ve done, and that all this harassment, all this money turnover will never end.

It is important to know that you work for yourself first and foremost for your family and loved ones, and finally for the money. After all, happiness lies in small things that can not be bought, in smiles and happiness, in love and sincerity.

In the four nailed boards when we die we will never take anything with us, no matter how much wealth and money we accumulate in the course of our lives.

So dear friends and dear readers, let’s all get together in this short journey called life more honest souls, more good deeds and less money.

Ghidul mireselor aflate in cautarea unui fotograf profesionist

Gasirea fotografului ideal, care sa fie capabil sa realizeze un album foto demn de admirat, nu este o sarcina atat de usoara pe cat ar parea din exterior. Miresele care la ora actuaca se afla in plina febra a cautarilor, stiu ce munca asidua trebuie depusa pentru a-l gasi pe cel mai potrivit. In ziua de azi, majoritatea cuplurilor nu se mai gandesc la bugetul pe care il au de investit in acest serviciu, tocmai pentru ca rezultatul final este cu adevarat important.

Chiar daca este un moment important din viata noastra si vom pretinde ca nu vom uita nicio clipa speciala care a avut loc atunci, de fapt, amintirile incep sa se imputineze odata cu trecerea anilor. Tocmai de aceea, a avea parte de un album foto de la nunta, reprezinta cea mai buna solutie. Totusi, pentru a a le admira cu mult mai mult drag, trebuie sa fie intr-adevar realizate intr-un mod profesionist.

Decizia ta finala devine si mai grea de luat in momentul in care vei observa cat de multi fotografi care se pretind a fi profesionisti roiesc in orasul tau. Daca pana la ora actuala nu ai mai fost nevoita sa iti angajezi un fotograf, este destul de greu sa iti dai seama de una singura ce cauti cu adevarat si cum sa il indentifici pe cel mai bun. Tocmai de aceea, ar trebui sa analizezi cu atentie toate aspectele ce vor fi mentionate in cadrul acestui articol.

Afla care sunt calitatile ce definesc un fotograf profesionist

Atunci cand te afli in cautarea unui fotograf la nunta ta, trebuie sa fii la curent cu principalele calitati pe care ar trebui sa le detina. Doar asa vei reusi sa semnezi contractul cu unul profesionist care face o treaba demna de apreciat.

Gandeste-te la momentul in care vei sta alaturi de sotul tau peste 30-40 de ani de zile de la casnicie si veti depana amintiri in timp ce admirati un album foto de exceptie. Nimic nu se va compara cu acea clipa in care veti resimti iubirea din tinerete ce v-a unit si v-a tinut aproape unul de celalalt cativa ani de zile.

  • Are un aspect fizic extrem de placut ce tine de stilul vestimentar. Un fotograf care se respecta si isi respecta in acelasi timp persoanele cu care colaboreaza, trebuie sa fie ingrijit si placut la vedere.

De altfel, de fiecare data cand se prezinta in interes de serviciu in cadrul unui eveniment stilat, are datoria sa fie imbracat la 4 ace. O tinuta elegant este un „must”.

  • Un fotograf profesionist trebuie sa stie sa asculte ceea ce este important de stiut. Cu siguranta, tu si viitorul tau sot aveti deja stabilite in minte anumite tipare cu privire la stilul fotografiilor de nunta.

Totusi, un profesionist va sti ce este mai potrivit, astfel incat rezultatul final sa fie pe masura asteptarilor tuturor. Fii sigura ca si el isi doreste sa contribuie cat mai mult la aceasta munca deoarece doar asa se va putea analiza si autodepasi. Totusi, chiar daca el este persoana care are cele mai vaste cunostinte din cadrul acestui domeniu, are datoria de a tine cont si de dorintele si preferintele clientilor lui.

Daca observi ca este deschis, iti da sfaturi si te asculta, atunci inseamna ca in el exista stofa de fotograf profesionist. Totusi, exista altii care considera ca munca lor este cea mai buna si nu tin cont de parerile clientilor. Acest lucru nu va face decat sa se ajunga la un rezultat mai putin multumitor.

  • Sensibilitatea este o calitate pe care orice artist o detine. Un fotograf este chiar un artist in adevaratul sens al cuvantului! De ce? Pentru ca are magica putere de a imortaliza cele mai emotionante momente.

Un om sensibil intotdeauna va reusi sa vada dincolo de aparente, ceea ce inseama ca emotiile nu vor fi mai bine evidentiate decat prin intermediul unui aparat profesionist ce este manuit de un fotograf de exceptie.

  • Simtul umorului este o calitate ce ar aduce multe beneficii in meseria pe care o practica. De altfel, probabil ai observat ca exista multe cupluri care isi doresc cu ardoare nu doar poze serioase si clasice, ci si amuzante. Cele ce starnesc rasul au devenit din ce in ce mai populare si se pare ca evidentiaza cel mai bine un cuplu tanar sufleteste, copilaresc si plin de viata.

De altfel, in momentul in care, de exemplu, tu doresti sa beneficiezi de cateva poze care sa starneasca rasul, fotograful trebuie sa aiba o doza de simt al umorului pentru a putea evidentia acel moment.

Mai mult de atat, se pare ca fotografii sunt cei care de multe ori destind intreaga atmosfera si redau spiritul de sarbatoare. Unele evenimente sunt mai linistite la inceput, tocmai de aceea este necesara prezenta unei persoane care sa inveseleasca intreaga lume. In acest caz, un fotograf ar fi cea mai buna solutie ce ar da cu siguranta roade din plin.

  • Experienta va fi intotdeauna punctul forte al unui fotograf profesionist. Atunci cand are in urma anumite evenimente la care a participat, inseamna ca s-a confruntat cu mai multe tipuri de situatii, fapt pentru care intotdeauna va fi ferm pe pozitie. El va sti cand urmeaza un moment important, cunoaste obiceiurile si se adapteaza usor oricarei situatii.
  • Un fotograf profesionist este intotdeauna atent la detalii. Cu totii stim ca detaliile sunt cele care fac intr-adevar diferenta intre banal si ceva deosebit, tocmai de aceea, fotograful tau trebuie sa ofere o atentie deosebita chiar si celor mai marunte aspecte.

Chiar si atunci cand vine vorba de fotografii, el trebuie sa preconizeze care sunt momentele cu adevarat importante si deosebite. Un simplu sarut al mainii miresei poate avea o insemnatate extraordinar de deosebita pe care cuplul chiar ar vrea sa o imortalizeze. Daca insa fotograful nu este indeajuns de atent sau pur si simplu nu constientizeaza cat de important este acel moment, atunci rezultatul final nu va fi unul chiar multumitor.

  • Echipamentul profesional intotdeauna va ajuta un fotograf sa realizeze fotografii mai frumoase. Tousi, el trebuie sa stie cum functioneaza fiecare dispozitiv in parte si cum sa il puna in aplicare mai bine.

De altfel, atunci cand un fotograf isi achizitioneaza aparaturi moderne si diversificate, in mod cert doreste sa devina mai bun, deci sa aprofundeze si mai mult acest domeniu.

  • Pasiunea este intotdeauna calitatea principala ce sta la baza unui fotograf profesionist. Cum iti vei da seama daca ii place intr-adevar ceea ce face sau nu? Ei bine, in mod cert are un site sau un cont pe o retea de socializare in cadrul carora isi posteaza poze realizate chiar de el. Daca vei observa extrem de multe fotografii din vacante, cu privelisti si portrete, atunci este un semn clar ca ii place cu adevarat sa faca asta.
  • Nu isi presteaza serviciile pe sume foarte mici de bani. Aceasta este o posibila capcana pe care chiar unii fotografi amatori o pun in aplicare pentru a face rost de mai multe contracte.

Totusi, daca se bucura de toate calitatile enumerate mai sus, in mod cert pretul destul de piperat al serviciilor pe care le presteaza se datoreaza profesionalismului de care da dovada.

Modalitatile prin care sa te asiguri ca vei primi fotografiile mult visate

COMUNICAREA este cheia solutionarii oricarei probleme sau neintelegeri. Tocmai de aceea, pentru a te sigura ca vei iesi intotdeauna cum iti doresti in fotografiile de la nunta, trebuie sa il informezi pe cel care le va realiza cu privire la dorintele tale. Doar in acest fel veti reusi amandoi sa va bucurati de o nunta bine realizata.

Ca oricare alta femeie de pe acest Pamant, sunt absolut sigura ca si tu ai anumite ipostaze din care iti place sa fii fotografiata. Daca de exemplu, din partea stanga iti place sa fii pozata mai mult, acest lucru ar trebui sa il stie fotograful tau.

Pentru a beneficia de fotografiile mult visate, pentru inceput va trebui sa il gasesti pe acel fotograf profesionist. Dupa cum bine stii, cei mai buni intotdeauna sunt rezervati chiar si cu un an inainte de a avea loc evenimentul. Tocmai de aceea, indicat ar fi sa pornesti in cautarea lui din timp. Este posibil ca aceste cautari sa dureze de la cateva zile, pana la cateva saptamani. Sunt sigura ca nu vrei sa iti pui in pericol fabulosul album foto, tocmai de aceea, ideal ar fi sa pornesti din timp cautarile.

De altfel, trebuie sa te consulti cu viitorul tau sot pentru ca amandoi sa fiti de acord cu fotograful cu care veti semna un contract. De altfel, un al treilea ochi intotdeauna va fi necesar in luarea unei decizii. Exista posibilitatea ca el sa observe anumite aspecte importante pe care tu sa le fi omis. Tocmai de aceea, indicat ar fi sa colaborati si sa va sfatuiti unul cu celalalt.

Sunt absolut sigura ca vei avea parte de un album foto de exceptie, atata timp cat vei gasi acel fotograf pentru nunta ta care sa iti indeplineasca cerintele in totalitate.

jadoris

Clatite si zapada

Se pare ca dupa atata vreme rea, astazi a mai iesit putin si soarele. Cerul a fost mai senin si temperaturile au mai crescut. A fost un inceput de primavara frumos, desi primavara e putin cam departe. E abia 11 ianuarie… dar macar partea buna e ca pot visa 😀 !

Ceea ce parea o zi posomorata si lipsita de insemnatate s-a dovedit a fi una plina. Am avut musafiri, mi-am facut curatenie in camera si am fost la cumparaturi alaturi de o prietena. Nici nu am simtit cand a trecut ziua!

Mai spre seara am avut pofta de niste clatite. Si am lasat relaxarea si invatatul ( ca deh,vine sesiunea) si mi-am satisfacut pofta. M-am echipat, mi-am pregatit cele necesare gatitului si am pus niste muzica mai vesela pe fundal, imi era dor sa ascult si altceva decat piese monotone. Asadar, cu melodii pline de viata pe fundal am gatit clatite.

Cred ca la un moment dat eram prea cuprinsa de atmosfera melodiei caci dansam in timp ce gateam… si am observat cam vreo 3 vecini din blocul de vis-a-vis privindu-ma cam fix. Am inchis geamul si mi-am continuat activitatea.

Am depasit portia mea si am facut pentru toata lumea ceva bun.

DSC04968

Rezultatul a fost unul asteptat iar fetele au fost incantate.

DSC04978

Mai spre seara, cand obosisem de la atatea clatite si m-am hotarat sa reduc putin volumul la muzica am zarit ca afara cerul cernea fulgi marisori de zapada. S-a zis cu primavara mea … .

P.S – Postarile mai serioase revin dupa sesiune. Va pup!

Suflet trist. Partea V.

Panoul de control anunta intoarcerea trenului 258 in gara. Era trenul lor, cel care le deschidea portile inspre calatoria vietii si necunoscut. Era momentul.

Sam isi insfaca bucuroasa gentile si porni catre tren alaturi de Elena. Insa trenul acesta arata diferit… diferit de cel care si-l inchipuise ele. Era mai ponosit, mai invechit si chiar murdar. Ele aveau rezervate compartimentul I si spre surprinderea lor in acel tren erau doar 5 compartimente. Ignorara acest lucru si se urcara in tren fericite dar apoi, de ce sa faca nazuri? Ce mai conteaza mijlocul de transport cand de fapt el va fi cel care le va conduce catre necunoscut?

Ziua care parea sa inceapa bine s-a posomorat, devenind mai monotona si mai racoroasa. Picaturi mari de apa incepura sa cada zgomotos pe trenul ruginit imitand batai ale focurilor de arma trantite in peretii duri si batrani al mijocului de transport pe linii ferate. Lacrimile ploii se scurgeau pe geamurile prafuite acoperite de o perdea gri imbibata in pamant. Un miros sinistru plutea in aer raspandind teroare si greata.

Scaunele mari si rigide ce intrau in alcatuirea compartimentului erau acoperite de o fasie de material inchis la culoare cu motive ciudate brodate circular. Se pare ca scaunele erau cele care imbunatateau atmosfera compartimentului conferindu-i un aer mai putin grotesc si mai mult gotic. Timpul parea sa treaca greu, acele ceasornicului stagnand in miscari lente si neritmate iar sunetele scoase de aceasta masinarie erau deranjante, zgariind timpanul la auz. Geamul ilustra in fata fetelor o adevarata lucrare video in genul anilor 80.

Fereastra era sparta intr-un colt, o perdea ponosita acoperea o pata rosie sangerie cu firele sale desirate, neimpletite corespunzator si de asemenea asternea prin pragul ei un film – filmul peisajelor. Erau peisaje acoperite de verdeata, de plante si arbori datatoare de miresme si culoare si de asemenea cu parcurgerea drumului puteai observa si peisaje monotone, galbejite de soarele arzator, dogorite de caldura prea puternica si de cruzimea soarelui.

Erau nenumarate imagini de felurite forme si dimensiuni care furara atentia si privirea fetelor. Insa ele, ele erau obosite… emotiile si fericirea ce le-au insotit pana acum se diminuara treptat lasand loc oboselii si meditatiei. Ambele gandeau in particular la ce se va intampla. Orele se scurgeau, una dupa alta in ciuda poftei de viata si a dorintei de cunoastere a tinerelor. O grea apasare pusera stapanire pe pleoapele lor facandu-le sa devina mai grele, mai irezistibile in pofida somnului ce se intrezarea de departe. Dintr-o data cedara. Greutatea ce apasara pe organismele lor slabite le smulse si cea mai mica farama de putere si luciditate. Pleoapele devenisera precum talgerele si le era aproape imposibil sa tina ochii deschisi.

In bataia vantului lin de vara si racoarea persistenta adusa de ploaia recenta, in compartimentul I din trenul 258 fetele adormira.

snow_trains_thigh_highs_sleeping_scarf_anime_girls_1500x1061_wallpaper_Wallpaper_1600x1200_www.wallpaperswa.com

Ploaia – suflet trist – partea I

Cerul e intunecat. Nori mari cenusii si plumburii brazdeaza intinderea cereasca neinfinita. Insa dintr-o data, cerul parca renunta la lupta asidua impotriva norilor furiosi cedand glorios. Picaturi cristaline, stralucitoare si limpezi cad lin peste oraselul tulburat. La inceput mai incet dand impresia unei ploite de primavara ca mai apoi sa-si inteteasca puterile lovind zgomotos si zglobiu peisajul urban. Ritmul alert al jocului lacrimilor cerului pune in miscare fiintele pamantane determinandu-le sa isi grabeasca pasii spre cautarea unui loc ferit de bataia ploii care sa le ofere caldura si adapost.

Insa ea nu e asa … . Danseaza prin ploaie ca si cum ar fi in mediul ei, strabatand orasul in pasi lenti si melodiosi  neratand micile balti formate de minusculele cratere din asfaltul prafuit. Picurii mari si uzi ii patrund in tesaturile hainelor relativ subtiri si de asemenea spalandu-i tenul si parul transpirat de caldura ucigatoare ce cotropise mai devreme tinutul. Ploaia o face fericita. Se simte renascuta in dusul dorit venit pe neasteptate tocmai in plina strada; sare prin balti ca un copil mic furand privirile iscoditoare si mirate ale trecatorilor grabiti. Dar ea nu baga in seama reactia celorlalti, continuandu-si mica demonstratie ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

O femeie mai in varsta isi croieste drum inspre ea dorind sa ii ofere o umbrela, un paravan contra apei cazatoare ce pare a fi de necontenit. Zambitoare ii multumeste femeii pentru gestul frumos infaptuit si ii inmaneaza inapoi umbrela in gest de respect spunandu-i ca batrana are mai multa nevoie de umbrela decat are ea si se indeparteaza.

Parea un strain intr-o mare de necunoscuti curiosi ce nu ii intelegeau comportamentul. Nici nu trebuia. Ea isi facea drum prin ploaie pentru a se relaxa si a uita de cele ce o apasau. Era singurul lucru ce o facea sa uite de probleme si sa paseasca spre o noua lume – cea a fericirii. Daca pana in prezent zambetul si veselia ii erau umbrite de problemele cauzate de ceilalti si de reactiile dure ale strainilor presarate cu vremea inabusitor de fierbinte astazi a simtit nevoia sa evadeze. Dorea ca ploaia sa ii spele pana si ultima farama de regret si tristete din suflet sadindu-i  cel mai frumos sentiment in inima – speranta. Avea nevoie de acest sentiment pentru a putea merge mai departe in ciuda tuturor nesanselor si piedicilor ce i se iveau din neant. Ea nu putea sa renunte, era o luptatoare. Avusese curajul de a supravietui in acest razboi al intereselor, egoismului si lacomiei timp de 18 ani … nu putea renunta tocmai acum. Pentru a putea razbate avea nevoie de speranta. Culegea acest sentiment de oriunde putea – din faptele ce o inaltau, din putinele aprecieri ale celorlalti si nu in ultimul rand din aceste mici escapade ce ii reiinviau pofta de viata si zambetul.

Din pacate ziua era pe sfarsite si la fel si evadarea ei. Dar va mai ploua ….

 

girl-with-her-bunny-in-the-rain-2716