Buna ziua dragi cititori!
Saptamana asta am facut o mica vizita la Lidl, pentru a mai cumpara cateva ceva bun pentru casa. Trecand printre rafturi, am observat un pachetel cu 4 supe la plic, noodles. Recunosc, sunt un fan nedeclarat al supelor la plic, desi stiu ca nu sunt sanatoase. Bineinteles ca le-am si bagat in cos, fara sa ma gandesc sau macar sa citesc eticheta.

Ieri, gandindu-ma eu cam ce as putea sa mai consum, am descoperit supele la plic intr-un dulapior din bucatarie si am zis: ,, Hai sa incerc!”, doar ca de data asta am fost inspirata sa citesc lista de ingrediente.

Acest produs are nu mai putin de 12 aditivi, printre care mentionez: monoglutamat de sodiu, guma de guar, guma de xantan, carboximetilceluloza de sodiu, tripolifosfati de sodiu, polifosfati de sodiu, tetradifosfati de sodiu, carbonat de sodiu, carbonat de potasiu, colorant amoniacal caramel, potentiator de aroma 5 ribonucleotide disodice, maltodextrina. Saracii noodlesi, mai contineau si faina, ulei de palmier (care este uleiul cel mai utilizat pe piata mondiala, datorita faptului ca este cel mai ieftin, se mai gaseste si sub denumirea de ulei vegetal), amidon si sare, in interior aveau o punguta mica cu alte cateva pungi cu legume deshidratate, boia, ulei condimentat.
Am zis totusi sa incerc sa fierb niste apa si sa fac acea supa instant. Dupa ce am fiert apa si am turnat-o peste noodlesi, peste care am pus in prealabil condimentele minune, am asteptat 5 minute si dupa am zis sa incerc. Mirosul era putin spus respingator iar gustul oribil. Iar la mestecare noodlesii aveau textura cepei invechite. Am aruncat supa aditivata si mi-am spus ca pe viitor voi fi atenta la ce voi cumpara, fapt care vi-l recomand si voua.
Va voi descrie in cateva cuvinte ce reprezinta fiecare aditiv din aceasta lista si ce impact are el asupra organismului nostru.
- Monoglutamatul de Sodiu sau MSG, E621. Acest aditiv este utilizat in diferite preparate culinare pregatite in restaurante si mai ales in preparatele existente in comert(mezeluri, preparate din peste, sucuri, sosuri, alimente congelate, alimente din lapte si mai ales in acele borsuri magice, condimente la plic sau cub).

Aceasta substanta da un plus de savoare alimentelor, dar multi oameni de stiinta spun ca MSG stimuleaza receptorii de glutamat de la nivelul limbii, amplificand astfel gustul. Simptomele inregistrate in urma consumului de MSG ale persoanelor sunt:
- senzatii de usturime la nivelul cefei, antebratului si pieptului;
- amorteala la nivelul cefei, iradiind spre brate si spre spate;
- furnicături, căldură şi slăbiciune la nivelul feţei, tâmplelor, gâtului, braţelor şi zionei superioare a spatelui;
- presiune sau constricţie la nivelul feţei;
- dureri in piept;
- dureri de cap;
- greata;
- ritm cardiac accelerat;
- spasm bronsic;
- somnolenta;
- slabiciune.
Testele realizate pe animale au aratat ca monoglutamatul de sodiu creeaza probleme la nivel neurologic, dar unii oameni de stiinta spun ca nu este suficient pentru a panica populatia.
In urma tuturor controverselor pe aceasta tema s-a luat hotărârea ca monoglutamatul de sodiu să nu poată fi utilizat in nici unul dintre produsele alimentare destinate sugarilor şi copiilor foarte mici, măsură care se aplică şi în ţara noastră.
2. Guma de guar sau E412.
Guma de guar este un aditiv foarte des folosit în produsele alimentare din România. E412 este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare.

Brutarii folosesc de obicei guma de guar pentru a inlocui glutenul din grau dn produsele de patiserie fără gluten. Glutenul din grau este elastic și se extinde atunci cand este copt, favorizand menținerea formei torturilor, fursecurilor și a altor produse de patiserie.
Guma de guar este des folosită în produsele fără gluten, înghețată, sosuri bio. Făina fără gluten nu are suficientă elasticitate și, de aceea, făina de guar este recomandată pentru că face ca aluaturile să aibă o formă densă și să își mențină prospețimea mai mult timp. Făina de guar este preferată și pentru rețete autentice de înghețată pentru că se obține ușor cremozitatea ideală.

Cele mai frecvente efecte adverse ale consumului de gumă de guar sunt: flatulența, disconfort gastrointestinal, crampe abdominale, greață și diaree. E412 este folosit și în produse pentru slabit, însă din analiza rezultatelor studiilor disponibile nu rezultă că acesta ajută persoanele ce doresc să mai scape de câteva kilograme. E412 este considerat nociv deoarece conține dioxină, o substanță foarte dăunătoare, care provoacă malformații la nou născuți și despre care se crede că este și o cauză a cancerului. Făina boabelor de guar favorizează apariția alergiei și chiar substanța în sine provoacă erupții alergice.
3. Guma Xantan sau E415.
Guma xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria menţionată mai sus, apoi precipitată cu ajutorul alcoolului etilic sau izopropilic, uscata si maruntita pana ajunge sa fie o pudra foarte fina.

E415 este folosit in industria alimentară ca stabilizator si agent de îngroşare. Cea mai importanta proprietate a gumei xantan este cresterea rapida a vascozitatii unui lichid chiar si la concentratii de 0.5%. O alta proprietate interesanta si foarte utila este capacitatea soluţiilor ce conţin E415 de a deveni mai lichide in momentul in care sunt agitate pentru ca apoi acestea sa îsi recapete vascozitatea initiala.
E415 este foarte periculos pentru lucratorii din industria alimentară ce intra in contact direct cu guma xantan (pulbere), aceasta afectand caile respiratorii (iritarea gatului, nasului si afectarea funcţionarii plamanilor). In 2011 un produs folosit ca agent de ingroşare ce continea guma xantan a fost suspectat de producerea necrozarii intestinelor copiilor.
E415 poate fi obţinut din foarte multe surse. Multe dintre acestea sunt puternic alergene (soia, porumb, zer, grâu) şi astfel E415 poate produce alergii persoanelor sensibile. Se recomanda evitarea consumului de alimente ce conţin guma xantan sau identificarea sursei acesteia. Guma xantan este un laxativ foarte eficient si in anumite cazuri se poate intampla sa fie prea eficient producand balonare, flatulenta, diaree, crampe abdominale etc. E415 poate scade glicemia prin scaderea absorbtiei glucidelor la nivelul intestinelor. Persoanele care sufera de greata, senzatie de voma, constipatie, blocaje intestinale, intestine ingustate sau dureri abdominale ce nu au fost diagnosticate, nu trebuie sa consume xantan, acesta putand agrava problemele existente.
In alimente, guma xantan, poate fi găsita in sosuri, maioneze, diverse alimente congelate (inghetata), produse de patiserie fara gluten etc. Guma Xantan se gaseste si in pasta de dinti şi în diferite cosmetice pe baza de apa sau amestecuri apa-ulei.
4. Carboximetilceluloza de sodiu sau E466 sau CMC.
Carboximetilceluloza de sodiu CMC pe care o vedem zilnic, prezinta practic o stare de particule, care nu numai că nu au miros și nici un gust,se dizolva de obicei în apa, dar in materie organică, cum ar fi etanol, nu există dizolvarea lichidului.

Materia primă pentru producerea de carboximetil celuloză este pasta de lemn sau bumbac. Aditivul alimentar E-466 este utilizat ca stabilizator pentru consistenta, agent de ingrosare, agent de incapsulare. Proprietatea principala a carboximetilcelulozei este abilitatea de a forma o soluție coloidala foarte vascoasa care nu-si pierde proprietatile sale pe parcursul unui timp indelungat.

Carboximetil celuloza, carboximetilceluloza de sodiu sub codul E-466 sunt folosite ca agenti de îngroșare in fabricarea inghețatei, maioneze, produse din branză; pasta de dinti agent de ingroșare cum ar fi regulator de consistenta in deserturi, jeleuri, creme si paste; in cochilii de pește, carne, produse de patiserie, produse cosmetice.
Carboximetil celuloza este foarte solubila si poate fi fermentata in intestinul gros. Concentratiile mari pot cauza probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipatia si diareea. De asemenea micsoreaza usor nivelul colesterolului din sange. In cazul in care cantitatea de aditiv ramane in sistemul nostru digestiv acesta poate acționa ca un laxativ. Potrivit unora, rezultatele experimentelor pe animale, carboximetilceluloză posibilitatea de a provoca unele daune, creșterea nivelului de colesterol, contribuie la cancer.

5. Tripolifosfat de sodiu sau E451.
Tripolifosfatul de sodiu este un aditiv alimentar anorganic. Acesta face parte din categoria trifosfatilor, si se mai numește si trifosfat de sodiu sau tripolifosfat. Se obține prin incalzirea unui amestec de fosfat disodic și fosfat monosodic. Acesta este utilizat in industria alimentară ca stabilizator, emulsificator, conservant și sechestrant.

Totusi, chiar daca fosfatii sunt necesari organismului, o cantitate mare poate avea efecte negative asupra organismului, in special in cazul persoanelor care sufera de afectiuni renale sau cardiovasculare. Principalele efecte ale unui nivel crescut de fosfati in sange sunt disfuncția endotelială, calcifierea vasculara, alterarea metabolismului fosfatului, accelerarea îmbatranirii (imbatranirea pielii, atrofierea mușchilor etc.).
Aceste efecte au fost observate si in cazul persoanelor sanatoase, nu doar in cazul celor care sufera de afectiuni renale si cardiovasculare. Accelerarea imbatranirii a fost observata in studiile efectuate pe animale. Nu este permis in alimente destinate copiilor si sugarilor.
E451 se gaseste foarte des in produse din pește, carne, pui si furaje. Mai este utilizat si in sucuri, produse fast food, lapte praf si brânzeturi (in special in branza topita).
In afara industriei alimentare este utilizat in special in fabricarea detergentilor, insa mai este folosit si in producerea ceramicii, pielarie, industria textila, a cauciucului, substante utilizate pentru stingerea incendiilor, antigel etc.

6. Polifosfat de Sodiu, tetradifosfati de sodiu si carbonati.
Din categoria fosfatilor si carbonatilor fac parte: E452, E452 (I); E452 (II); E452 (III); E452 (IV); E452 (V)

Acestia pot fi: sechestranti, stabilizatori, emulgatori; saruri de topire.
Saruri de sodiu/potasiu/calciu/amoniu cu fosfati. Toate sunt produse sintetice din carbonatii respectivi si acid fosforic.
Tipuri de fosfati:
- E452(i) Polifosfat de sodiu (anterior E450c(i))
- E452(ii) Polifosfat de potasiu (anterior E450c(ii))
- E452(iii) Polifosfat de sodiu si calciu
- E452(iv) Polifosfat de calciu (denumit si 544)
- E452(v) Polifosfat de amoniu (anterior E450c(i))
Acestia sunt utilizați in alimente pentru ca pot mentine gustul o perioada mai lunga, retin apa si previn decolorarea acestora. In functie de tipul de produs, metoda de preparare si de depozitare, polifosfatii sunt utilizați ca stabilizatori, catalizatori sau emulsificatori.
Astfel, principalele alimente / produse in care se gasesc acesti aditivi sunt: muraturi, produse din carne (in special peste), branzeturi si diverse produse congelate (in special peste), supe concentrate, ceai instant, bauturi dedicate sportivilor etc.
In afara industriei alimentare sunt utilizați ca ingrasamant chimic, in substante utilizate pentru stingerea incendiilor sau prevenirea lor, detergenți, sapun etc.

7. Colorant amoniacal caramel sau E150 C
Complex de culoare bruna, obtinut prin incalzirea si arderea zaharurilor in prezenta de alcalii, amoniu, sulfit sau combinatii ale acestora. E150c se numeste si caramel amoniacal, fiind un colorant maro, artificial, care se obtine prin incalzirea glucidelor alimentare, in prezenta compusilor de amoniu.

Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol. Caramelul poate produce dereglari la nivelul sistemului digestiv si din cauza acestora este posibil sa fie afectata si absorbtia medicamentelor antiepileptice. E150 c poate distruge vitaminele din complexul B si poate produce afectiuni ale rinichilor. Nu este recomandat in alimentatia copiilor.

E 150 se gaseste in bere, paine integrala, ciocolata, biscuiti, creme, tablete de glucoza, inghetata, gem, whisky, coniac, muraturi, bauturi tip cola, bomboane, otet balsamic, vin, cacao pudra de proasta calitate.

8. Potentiator de aroma 5 ribonucleotide disodice sau E635.
Aditiv alimentar cu rol de potentiator de aromă. Este amestecul sarurilor de sodiu ale acidului guanilic si acidului inozinic. Pentru uz industrial, se obtine prin fermentatia bacteriana a zaharurilor sau din carne sau sardine, putand avea deci origine vegetala sau animala. Inozinaţii si guanilatii nu conferă gustul „umami” specific glutamatilor, dar au capacitatea de a potenta multe arome si gusturi naturale, permitand astfel micsorarea cantitatii necesare de sare. Se utilizeaza in cantitatile prevazute de retete in toate tipurile de produse alimentare, inclusiv în bauturi alcoolice si nealcoolice.

Efectele consumului acestui aditiv sunt:
- Poate fi asociat cu eruptii cutanate in decurs de 30 ore dupa ingerare;
- Eruptiile pot fi blande pana la dramatice; reactia este in functie de doza si cumulativa, iar persoanele pot reactiona diferit in functie de sensibilitatea lor;
- Este interzis in unele tari;
- Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor „suspecte” se numara: alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburarile hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea nivelului de colesterol;
- Posibil neurotoxic;
- Persoanele cu hiperuricemie (guta) trebuie sa evite consumul de produse ce contin E 635 deoarece care amplifica efectele afectiunii.

9. Maltodextrina
Maltodextrina este o polizaharida ce este folosita in industria alimentară ca aditiv alimentar (agent de ingrosare, indulcitor etc.). Este obtinuta din amidon din cereale, cartofi etc. si se gaseste sub formă de pudra alba. Poate fi usor dulce sau lipsita de gust.
Maltodextrina este un carbohidrat (zahar) si un gram conţine 4 calorii (la fel ca zaharul). Are un indice glicemic de 106 – 136, de doua ori mai mare decat zaharul (65) si poate perturba echilibrul dintre insulina si glucagon, cei doi hormoni care regleaza nivelul de glucoza din sange. Maltodextrina se absoarbe foarte usor si creste rapid nivelul de glucoza din sange. Cresterea depinde de cantitatea de maltodextrina prezenta in alimentul respectiv. Cei mai afectati de cresterea glicemiei sunt sportivii care consuma aceasta substanta in scopul cresterii nivelului de energie din organism.
Maltodextrina poate creste cantitatea de colesterol din sange si de aceea persoanele care au un nivel ridicat de colesterol trebuie sa consulte un medic specialist inainte sa consume produse ce contin această polizaharida. Din cauza materiei prime folosite (amidon din grau, porumb etc.) si a puritatii scăzute, maltodextrina poate uneori produce reactii alergice grave.
Faptul ingrijorator la acesti aditivi este ca sunt permisi in tara noastra, spre deosebire de alte tari care interzic aceste substante.