Totul a început în iulie, când am descoperit pentru prima oară adăpostul pentru câini al lui Patrocle, îmi amintesc de parcă ar fi fost ieri. Era o zi ploioasă și treceam printr-o perioadă grea cu colegii mei, pentru că trebuia să ne schimbăm locul de muncă.
Colegul nostru ne-a oferit să ne conducă la adăpostul pentru câini al lui Patrocle pentru o intervenție. La început am fost nedumeriți și nu am înțeles unde încearcă să ne ducă, dar când am aflat că mergem la un adăpost pentru câini am fost încântați. Pentru o secundă, ne-a făcut să ne simțim ca niște eroi și să uităm de situația noastră.
Prin urmare, așa cum am planificat inițial, ne-am adunat și am dus câinele la veterinar. Din păcate, la acea oră, medicul veterinar nu era disponibil și ne-a instruit să ducem câinele la adăpost și să-l aducem mâine la examinare. Cumva, se părea că misiunea noastră eșuase, dar a trebuit să vizităm adăpostul și să avem grijă de cățeluș, ceea ce am și făcut.
Am fost întâmpinați la adăpost de câini mari, mici și chiar pisici, fiecare încercând să-și exprime dragostea în felul său specific și dorind să meargă într-un cămin sigur.
La început, nici nu știam cum să reacționăm, văzând toată acea energie și dragoste pură. A fost greu să ne ținem departe de ei și am fost cu toții înconjurați de suflete mici, toți dorind să-și exprime dragostea și să aibă un moment de recunoaștere.
Ne-am jucat ore întregi cu ei și, sinceră sa fiu, nu am observat că trec minutele, ne-am pierdut în inocența și emoția lor. M-am bucurat să-mi văd prietenii râzând și jucându-se cu cățeii, parcă ajunserăm într-o lume magică în care toate problemele dispăruseră.
Am vrut ca ziua să nu se sfârșească niciodată, să ne bucurăm de energia și fericirea acestor animale de companie pentru totdeauna. Din păcate, era practic imposibil, oricât de mult ne-am fi dorit să le luăm cu noi.
Ziua aceea a fost una dintre cele mai frumoase din viața mea, dar și una dintre cele mai triste în același timp. Am părăsit adăpostul cu durere în suflet, auzindu-le schelălăiturile triste, știind ca ne-am jucat impreuna dar îi lăsăm în urmă.
Realitatea tristă
Dacă ești atent la aceste sărace suflete, poți vedea sub entuziasmul lor, cu ochii înlăcrimați, determinarea lor de a aparține cuiva și de a-i face o viață plăcută, ce contează pentru ei. Evident, nu ajung într-un adăpost pentru câini deoarece au avut o viață grozavă, si i-au iubit proprietarii, este exact opusul.
Adăpostul „Casa lui Patrocle” are grijă de animale, dar ceea ce nu pot garanta este iubirea sinceră a unei persoane care îi poate iubi necondiționat și îi poate face să se simtă speciali.
În spatele barierei metalice, le poți vedea dorința de a încerca să accepte un nou proprietar, o rază de speranță. Au doar vizitatori de cele mai multe ori, la fel ca noi și, oricât de încântați ar fi, ajung cu ceilalți câini la sfârșitul zilei, neștiind de viitorul lor.
Fapte reale
Adăpostul ‘Casa lui Patrocle’ face tot posibilul să păstreze aceste animale bine îngrijite, bine hrănite și în siguranță. Adăpostește peste 300 de câini chiar în prezent și numărul este în continuă creștere. În plus, parvovirusul face victime în fiecare zi și devine aproape imposibil ca personalul să le asigure tot ceea ce au nevoie.
Aici putem contribui și noi, din puținul nostru. Astfel, putem alege să donăm alimente: https://www.paws-hope.com/casa-lui-patrocle/. Din momentul în care este donat un palet complet de 60 de pungi cu mâncare, compania o livrează la adăpost.
Sau putem alege să facem o diferență și să donăm pentru sănătatea și îngrijirea animalelor:
ASOCIAȚIA CASA LUI PATROCLE CIF 35380816
Ron: RO22BRDE340SV63867373400
Euro: RO18BRDE340SV63867453400
Beneficiar: Asociatia Casa Lui Patrocle
Swift: BRDEROBU Paypal: casaluipatrocle@yahoo.com
Paypal: casaluipatrocle@yahoo.com Asociația Casa lui Patrocle
Poți face o diferență astăzi, adoptând un animal de companie, ajutând la cumpărarea de alimente pentru ei sau chiar donând pentru sănătatea și bunăstarea lor. În aceste vremuri dure de pandemie, fii eroul și vei fi recompensat!