Because we have to let go

Time has flown away since the last post. Everything appeared to vanish so soon in this quarantine that I don’t even know when it occurred and most importantly, if all of it was just a bad dream.

I was telling you in the last post that my cousin, Costel has passed away recently. His death was more of a shock to me because I could not believe it was true. 

Things just happened in such a rush and very unexpectedly, and the worst part is that I could not do anything to prevent it or at least, lead him on his last road.

He was eventually brought back from the hospital and buried yesterday, without any funeral services. There were only a handful of people that led him to his grave, way too soon than anyone can expect.

I was just put in the face with the harsh reality, and had to accept it. That night when I heard the news I could not sleep and stayed awake until 6 AM in the morning. I kept thinking about the death and my parents, and family, and felt bad that I was not able to protect them.

What worries me more, is that a hospital near my parent’s house holds 369 infected persons and patients (with Covid-19), some of the affected ones being neighbors and close friends of the family.

This virus keeps us away from the ones that we love and sometimes is just so hard to bear and to wait, and do nothing. We get to see the life happening in front of our eyes, but don’t have the power to interfere and to change things. It breaks my heart when I realize that staying apart is the best way we can protect them. I was never good at staying apart.

A few pieces of advice

At this moment, everything that I can do, that WE can do is to stay apart and pray. God is the only one that can help us get through these moments, and it’s important to realize that we are not alone.

And if our family members, friends, and colleagues are being affected by the virus and even taken away, let’s be thankful and appreciate the moments that we spent together.

Let’s realize that the persons that have died, are not dead in our heart, and they will only pass away if we forget them. We cannot lose what we have enjoyed deeply once, because all that we love deeply becomes a part of us.

It’s important to understand that it’s not the length of life that matters, but the depth of it. Rumi said that „Goodbyes are only for those who love with their eyes. Because for those who love with heart and soul there is no such thing as separation.”

Be brave, be strong

Let’s allow our lives to reflect the faith that we have in God. Fear nothing and pray about everything. We often forget to pray and say thank you when good happens, but isn’t God with us when good things happen as well?

It’s time to be courageous in a situation like this when everyone around us feels lost. Let’s be willing to push through fear, in spite of feeling it so heavy. Step up, and lead ourselves, let’s be brave because we can.

We fail to realize that strength doesn’t come from winning, but from struggles and hardships that we go through in this life. When dark times come, like the pandemic, let’s not give up. Let’s be strong, trust the process and God, because every battle prepares us for the next war.

12 gânduri despre “Because we have to let go

  1. Dear Kate. First I give you my deepest sympathy from my heart for your loss of Costel your beloved cousin. I opened my Word Press first thing this morning and had over 200 notifications but for some reason my eyes were drawn to your name! I opened the notice, I think feeling elated to see a new active article by you which was a relief by itself, because I did worry about you for weeks now when you were as you said not doing much on here and the not knowing how you are doing was sad for me! Then you said a few weeks ago you went to stay with your family which was a big relief and I felt you were totally safe! Upon reading your new article I was sad again and much worse than before of course at knowing you lost a loved one to this terrible sickness that is everywhere. I stopped reading immediately and got my Rosary that a woman in one of my favorite churches had given to me a few years back when I was going through a very severe injury to my pulmonary system from an industrial chemical accident. This woman is a devout Catholic and only goes to the old Tridentine Latin Mass and had been very ill herself a while ago, so made a pilgrimage to the Holy Land and also visited Medugorje and received an epiphany there where Blessed Mary had appeared to the locales. She also was given a Rosary which was given a blessing to take back here to the States. She took a turn for the worst later and was in the operating room and died on the table, but looking down she saw her body briefly and then a warm light above which made he so happy then she was revived and her heart was working again. I was leaving church one Sunday and as we had done other times just outside in the garden area of the church grounds stopped to talk and I did recall her telling me about her Rosary being with her in the operating room so I was so surprised when she took my hand and placed this Rosary in it, so much that I said OMG that is your special Rosary and I shouldn’t take that and you’re so kind to give it to me! She closed my hand around it and said I want you to have it and it’s yours now! Anyway, what I did was before reading the whole article here I said the Apostles Creed and a special prayer for your wonderful cousin Costel who I truly believe is with God in heaven now and all I ask besides is that you and your family will all be blessed with insight and faith through this passing of Costel and that all the good we could ever imagine and beyond our present understanding will be fulfilled in the future through our own Salvation to come! You said „God is the only one that can help us get through these moments, and it’s important to realize that we are not alone.” Kate let me tell you by God in my heart after some of the horrific things I’ve been through over he last 15 years what you said there is absolutely true and I’m here now, not dead ut alive here and talking this way to you because of God only, His will, was for me to be here to carry out what His will is for me on this earth, and when its best for me to not be here I will not be! Costel is where he belongs and you said it right God is the only one that can and will help us; we just have to believe that and I tell you it is reality no doubt in my heart or mind! God bless you and stay strong please! I’ll say a prayer for you now! Thank you for letting me know and others know about this. Amen. 🙏

    Dragă Kate. Mai întâi îți dau cea mai adâncă simpatie din inima mea pentru pierderea lui Costel, vărul tău iubit. Am deschis Word Press primul lucru în această dimineață și am avut peste 200 de notificări, dar din anumite motive, ochii mi-au fost atrași de numele tău! Am deschis avizul, cred că mă simt încântat să văd un nou articol activ de către dvs., care a fost o ușurare de la sine, pentru că acum m-am îngrijorat de voi săptămâni în care ați fost așa cum ați spus că nu faceți mare lucru aici și că nu știți cum fac asta a fost trist pentru mine! Apoi ai spus că acum câteva săptămâni te duci să stai cu familia ta, ceea ce a fost un mare ajutor și am simțit că ești total în siguranță! Când am citit noul dvs. articol, am fost din nou trist și mult mai rău decât înainte, desigur, știind că ai pierdut o persoană iubită în fața acestei boli groaznice care se află peste tot. Am încetat să citesc imediat și mi-am dat rozeul pe care mi l-a oferit o femeie dintr-una din bisericile mele preferate, câțiva ani în urmă, când treceam printr-un accident chimic industrial cu o vătămare foarte severă asupra sistemului pulmonar. Această femeie este o catolică devotată și merge doar la vechea Liturghie latină Tridentine și a fost foarte bolnavă ea însăși cu ceva timp în urmă, așa că a făcut un pelerinaj în Țara Sfântă și a vizitat și Medugorje și a primit o epifanie acolo unde Fericita Maria a apărut în localuri . Ea a primit, de asemenea, un rozariu, căruia i-a fost binecuvântată să-l ia înapoi aici în State. S-a apucat de rău mai târziu și s-a aflat în sala de operație și a murit pe masă, dar privind în jos și-a văzut scurt corpul și apoi o lumină caldă deasupra, care l-a făcut atât de fericit, încât a fost reînviată și inima ei a lucrat din nou. Ieșeam dintr-o duminică din biserică și așa cum făcusem și de alte ori chiar afară în zona de grădină a spațiului bisericii, m-am oprit să vorbim și mi-am amintit-o că mi-a spus despre rozariul ei fiind cu ea în sala de operație, așa că am fost atât de surprins când a fost m-a luat de mână și am pus acest rozariu în ea, atât de mult încât am spus OMG că este rozariul tău special și nu ar trebui să iau asta și ești atât de amabil să mi-l dai! Ea mi-a închis mâna în jurul ei și a spus că vreau să o aveți și este a voastră acum! Oricum, ceea ce am făcut a fost înainte de a citi întregul articol aici, am spus Credința Apostolilor și o rugăciune specială pentru vărul tău minunat Costel, care cred cu adevărat că este cu Dumnezeu în cer acum și tot ceea ce cer în afară este că tu și familia ta veți fi cu toții binecuvântat cu înțelegere și credință prin această trecere a lui Costel și că tot binele pe care l-am putea imagina și dincolo de înțelegerea noastră actuală se va împlini în viitor prin propria noastră Mântuire care va veni! Ai spus că „Dumnezeu este singurul care ne poate ajuta să trecem prin aceste momente și este important să ne dăm seama că nu suntem singuri”. Kate mă lasă să-ți spun de Dumnezeu în inima mea, după unele lucruri groaznice prin care am trecut de-a lungul lui în ultimii 15 ani, ceea ce ai spus că este absolut adevărat și sunt aici acum, nu sunt mort aici și vorbesc în acest fel pentru Tu din cauza numai a lui Dumnezeu, voința Lui, ai fost ca eu să fiu aici pentru a duce la îndeplinire ceea ce este voia Lui pentru mine pe acest pământ și când este mai bine pentru mine să nu fiu aici, nu voi fi! Costel este locul unde aparține și tu ai spus că Dumnezeu este singurul care poate și ne va ajuta; trebuie doar să credem asta și vă spun că este realitate fără îndoială în inima sau în mintea mea! Dumnezeu să vă binecuvânteze și să rămână puternic vă rog! Voi spune acum o rugăciune pentru tine! Vă mulțumesc că m-ați anunțat, iar alții știu despre asta. Amin. 🙏

  2. Kate, the second notification I just happened to open was from a Catholic Blog I follow in Rome.
    It starts off with this at the top of a long article „Acts of the Apostles 2:14, 22-28” about the 3rd Sunday of Easter. Three is my favorite number for a few reasons but this celebration of the Risen Christ if the most important and this little or big hint depending on how you look at it is proof to me that Confirmation just occurred and Costel is in heaven! Amen 🙏

    Kate, a doua notificare pe care tocmai am deschis-o a fost de la un blog catolic pe care îl urmăresc la Roma.
    Începe cu aceasta în partea de sus a unui articol lung „Faptele Apostolilor 2:14, 22-28” despre a treia duminică de Paște. Trei sunt numărul meu preferat din câteva motive, dar această sărbătoare a lui Hristos Înviat, dacă cel mai important și acest mic sau mare indiciu în funcție de modul în care te uiți, este o dovadă pentru mine că Confirmarea tocmai a avut loc și Costel este în cer! Amen 🙏

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:


Comentezi folosind contul tău Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.