Long time no see 2

 

Buna dragi cititori!A trecut foarte mult timp de cand nu am mai postat nimic,si imi recunosc vina.Am zabovit asupra examenului final de bacalaureat si am neglijat blogul.M-am neglijat pe mine … .Timpul a zburat atat de subit incat nici nu am realizat cand au trecut secunde,minute,ore,zile,luni.Pe cat de apasator parea  procesul de invatare,pe atat de rapid isi intindea aripile timpul.Trebuie sa recunosc ca nici nu am idee cand s-a scurs.Parca mai ieri eram stresata si nelinistita din pricina acestui examen,uitand de mine,de nevoile mele spirituale si dedicandu-i tot timpul acestui „test”,iar astazi …astazi ma simt in final linistita.Linistita,impacata cu starea mea de spirit,fara griji.In fine,destul de potrivita pentru a-mi relua activitatea mea de aici,din locusorul meu preferat – Camera mea plina de ganduri si idei,momente,trairi.

Am dus teribil dorul scrierii pe blog.Simteam ca nu ma regasesc,doream din tot sufletul sa imi impartasesc cu voi simtirile,momentele de cumpana si nefericirile.Insa m-am determinat sa nu fac asta,si mi-a fost greu.Foarte greu.De fiecare data cand zaream laptopul sau computerul imi aminteam de blog.Si in acelasi timp imi aparea in minte faptul ca mai e putin timp si voi avea examenul de bacalaureat,examenul vietii.Imi doream din tot sufletul sa pot trece de acest „hop”,acest pas ce poate ma va putea ridica la urmatorul nivel al existentei,al dezvoltarii mele intelectuale,si ca sa pot face asta a trebuit sa renunt la tot ce ma lega de mine,de activitatile mele extrascolare,sa-mi dedic tot timpul meu liber invatatului.Si asa petreceam ore in sir repetand termeni,explicand relatii,coreland idei …si asa mai departe.Uneori simteam ca nu mai rezist.Corpul meu ceda in pofida stresului,cafelelor si timpului oferit invatatatului.Imi reamintesc ca odata am iesit in gradina sa ma linistesc,sa ii confer mintii mele putin ragaz,putina relaxare pana a o lua din nou de la capat si … spre surprinderea mea natura scapase de privirile mele agere in observarea ei.Daca la inceputul primaverii fiecare fir de verdeata imi lumina privirea si ma facea sa zambesc,acum zarisem fructe date in copt,flori inflorite frumos,poteca plina de arbori verzi …scoala imi rapise mult timp.Imi doream din tot sufletul sa pot scapa de acest „chin” si sa trec mai departe,insa nu s-a putut.Nu fara munca.

In pragul examenelor emotiile imi erau de nestavilit.Simteam ca toata greutatea lumii apasa pe umerii mei,iar eu nu aveam voie sa dezamagesc.Rude,prieteni,amici …toti aveau asteptari,iar eu …eu simteam ca nu fac fata.Tremuram din toate incheieturile,inima imi batea puternic in piept declasandu-mi o usoara ameteala,nu-mi trebuia mancare,insa pentru a putea acumula energie trebuia sa ma hranesc.Daca era sa ma impinga cineva, cu siguranta as fi cazut.

Treptat,emotiile au scazut.Am avut langa mine o prietena ce m-a facut sa uit de ele,sa le anulez.Sa ma concentrez asupra examenului,si nu asupra emotiilor.Unul dupa altul,examenele au trecut.Mai usoare,mai dificile toate si-au facut drum in aleea trecutului,transformandu-se in amintiri.Amintiri ce cu siguranta nu le voi da uitarii niciodata.

Ma regasesc astazi,dupa examenul de bacalaureat linistita.Am reusit sa trec si de acest nivel.Chiar maine trebuie sa merg sa imi pregatesc dosarul pentru admitere la facultate …

,,Atata timp cat nu incetezi sa urci,treptele nu se vor termina;sub pasii tai care urca,ele se vor inmulti la nesfarsit.’’

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s