Publicat în Ganduri, Povesti de viata

Gestionarea alegerilor si pretuirea celor dragi

Priveam intr-o zi un batran pe strada si ma gandeam la cat de scurta poate fi viata. Cate planuri, cate asteptari si idealuri ne impunem pentru a merge mai departe si pentru a fi impliniti si cat de mult gresim… .

Se spune ca viata fara planuri e o viata traita in umbra. Dar stau si ma intreb daca este chiar asa? Inca din adolescenta ne impunem ce trebuie sa facem. Ce ar fi sa ne traim viata fara planuri si fara acele ganduri impuse prematur in mintea noastra?

De obicei omul in viata tinde inspre a-si asigura un trai decent. Dupa trece de limita decentei se inneaca in lacomie dorindu-si din ce in ce mai mult iar cand reuseste in final sa isi atinga scopul se gaseste singur, trist si obosit.

Mai toata viata ne-o dedicam bunurilor materiale si nu adevaratelor comori – persoanelor din jurul nostru. Cand spun persoane nu ma refer la acei prieteni de ocazie ci la persoanele ce conteaza mult in viata unui om – la familie. La acele fiinte ce ar da orice sa ne aiba in jurul lor, sa ne imprejmuiasca cu dragoste si fericire si sa se sacrifice pentru noi.

Vorbesc despre parinti. Despre mama, persoana ce o iubim in copilarie inca din primii ani dar care mai apoi o indepartam din mandrie sau idealuri neconcepute coerent. Ma mai refer la persoana puternica ce sta in spatele familiei si sustine atat moral cat si financiar si ne da acel suport de nestavilit – tata. De asemenea vorbesc si despre celelalte persoane ce ar trebui sa ne fie alaturi in calatoria noastra scurta, la femeia / barbatul iubit. Pentru ca oricat de tare si puternici am fi in viata fara aceste persoane ne-am simti singuri si fara rost.

Dupa ce cerul ne rapeste o parte din persoanele iubite ramanem cu celelalte ce ne mangaie, ne sunt alaturi si ne dau speranta zilei de maine. Oricat de mult ne-ar supara actiunile celor dragi nu trebuie sa dam cu piciorul la relatii strans legate. Greselile se fac usor, cu totii gresim insa asta nu inseamna si ca nu putem ierta. Uneori orgoliul depaseste limite dar la un moment dat va ceda. Ramane la alegerea noastra daca cedam in ultimul moment sau cand e prea tarziu. Daca indepartam aceste persoane dragi de noi si cautam cu tot din-adinsul sa ramanem singuri, “nederanjati” de catre cei ce ne iubesc vom raspunde mai tarziu de alegerile facute.

Haideti sa ne gestionam corect alegerile, sa nu ne regasim peste cativa ani singuri, posomorati si ingreunati de singuratate si griji zilnice, plangandu-ne alegerile de peste ani ca acesti batrani singuri, hoinari pe strazi aglomerate.

 

14152462462_1393ee130b_b

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.