Despre pisica mea.

Despre pisici.
Nu stiu despre voi,insa pe mine m-au fermecat pisicile inca de cand eram mica.Prin felul lor de a fi,prin comportamentul lor dragalas ma determinau sa ma joc cu ele de dimineata pana seara cu toate ca parintii mei erau putin cam rezervati in privinta lor;aveau mereu acele idei care bineinteles, mie mi se pareau irationale pe vremea aia , gen : ,,Nu atinge pisica,vei inghiti fara sa stii un par de-al lor si te vei imbolnavi!!!” sau ,,Uite te-a zgariat pisica !! Ti-am spus!” :) ) .Si oricat de mult m-ar fi certat nu as fi renuntat nici in ruptul capului la joaca mea cu ele.Pur si simplu le adoram.Insa sincera sa fiu ,nici un pisoi din cati am avut nu m-a ,,cucerit” mai mult ca pisoiul meu Remus .Stiu ca numele suna cam nebunesc , insa pe atunci aveam o imaginatie foarte bogata.Mi l-au adus parintii mei de la bunici.La inceput era un pisoi taare sperios,mi-a luat mult timp sa ma imprietenesc cu el ,era mai tot timpul ascuns printr-un colt al camerei de unde nimeni sa nu-l observe.Dar in timp s-a atasat de mine mai mult decat as fi crezut.Era mereu prin preajma mea sau prin picioarele parintilor ,lucru ce nu le prea placea ,insa treptat s-au obisnuit si ei cu el.Dis-de-dimineata venea in camera mea ,se urca pe pat ,dadea cu labuta sa vada daca dorm,si daca observa ca nu ma clinteam din pat,sau ca nu ma miscam se aseza pe patura si dormea si el langa mine.Imi reamintesc ca intr-o dimineata m-a prins cam ,,cu fata la cearceaf” si fara sa vreau ,nestiind ce se aseaza langa mine l-am aruncat exact pe dulapul ce se afla la cativa metri buni de pat.Insa surpriza ,s-a intors inapoi ,si s-a asezat langa mine,de data asta ceva mai departe.Ma uimea pe zi ce trece ,si vecinele mele s-au atasat de el ,asta pana cand a facut-o cam lata.O vecina de a mea facea peste la gratar,si l-a lasat pe o farfurie mai mare in curte.Acum Remus , a privit terenul ,a mancat pana a observat ca se apropie cineva si atunci,a mai luat doua bucatele si a fugit.Reactia vecinei a fost urmatoarea : Asta nu e Remus ?! .Ehee insa Remus al meu se cam marise , nu prea mai statea el la joaca ca in urma ,si cam uitase sa mai treaca pe acasa.Desi venea cam rar ,il rasfatam cum puteam si ma jucam cu el mereu.La tara ,unde locuiam eu pe vremea aia ,aveam niste verisori,un baiat si o fata.L-am suparat cu nu stiu ce pe verisorul meu ,el suparandu-se , fara stirea mea a dus pisoiul undeva departe.Nu cred ca este necesar sa va spun cat de suparata am fost pe el,si cate zile am plans nestiind unde este Remus si daca mai este in viata.Cu timpul mi-am schimbat locuinta,am avut mai multi pisici ,insa nici unul nu mi-a placut la fel de mult ca Remus.Trecusera cam 3-4 ani de cand plecase si am ajuns sa-l uit incetul cu incetul pe acel pisoi.Insa intr-o zi eram in sufragerie si faceam curatenie; am lasat usile si geamurile larg deschise.Indreptandu-ma spre alta camera si cautand detergentul pentru geamuri am observat un pisoi negru cu alb,cu mustatile taiate,batut ,in fine, era intr-o stare jalnica .A mieunat de doua trei ori sa-l aud … .Spre mirarea mea acel pisoi era Remus.Insa arata altfel si era mai speriat decat puteam crede.L-am luat usurel (era foarte ranit) si l-am ingrijit.Incetul cu incetul s-a obisnuit iar cu mine si familia mea.Il adoram foarte mult,insa motanul e tot motan.Umbla prin vecinatate si vecinii il prindeau si il ascundeau pentru zile bune in stiu eu ce debara de-a lor cu scopul sa le vina de hac sobolanilor,si daca ar fi fost numai asta.Cand venea pe acasa il zaream mereu batut,cu mustatile arse si istovit.Neavand ce sa ii fac,il priveam cum pleaca si numai vine cu zilele,uneori saptamanile.Si nu am sa uit niciodata vecinul meu ce l-a omorat pentru simplul fapt ca de infometat si batut ce era numai era in stare sa prinda soarecii lui .Am urat si voi uri mereu persoanele ce nu stiu sa pretuiasca animalele!Pentru ca in copilaria mea am fost o persoana mai timida,mai retrasa mi-am gasit uneori refugiul si prietenii in aceste animalute.Vor insemna mereu ceva special pentru mine !

 

rain-rain-go-awa-93519-530-401-300x226

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s